Defileul Oltului - un colț fascinant din România pitorească

 Defileul Oltului. Foto: Alex Coman

Spectaculos prin multimea de peisaje care ti se infatiseaza in fata ochilor, Defileul Oltului este una dintre cele mai frumoase atractii naturale din Romania. Flancat pe o parte de Muntii Fagaras, iar pe alta parte de Muntii Cindrel si Lotru, Defileul Oltului are o lungime de 47 km, impresionand prin imbinarea armonioasa de privelisti unice, dominate de padurile de un verde smarald, monumente pline de istorie, biserici pitoresti si statiuni balneoclimaterice.

Defileul Oltului isi incepe "calatoria" la Turnu Rosu si ne poarta spre Cozia, un drum frumos, unde, nu de putine ori, peisajele trebuie admirate mergand pe jos, nu din masina. 

Defileul Oltului este unul dintre cele mai mari si mai spectaculoase defilee montane din Romania. El se intinde de la Turnu Rosu la Cozia, avand o lungime de 47 km. De fapt, Oltul “taie” Muntii Capatinii, Lotrului si Fagarasului, coltii prapastiosi al Muntilor Cozia si Capatanii.

Valea Oltului a reprezentat unul dintre drumurile romane cele mai importante din Dacia, cu o dubla functie: militara – strategica si comerciala .

Descrierile geografice ale Defileului Turnu Rosu-Cozia il prezinta ca una dintre cele mai însemnate vai transversale ale lantului carpatic. Prezinta trei sectoare clar individualizate, fiecare corespunzand diviziunilor reliefului montan pe care il strapunge.

Astfel, in nord defileul dintre Boita si Caineni este cunoscut sub numele de Defileul Turnu Rosu. Are o lungime de 17 km si taie culmile principale ale muntilor Fagarasului si Lotrului.

Sudul Defileului Coziei, intre gura Lotrului si Calimanesti, reprezinta partea cea mai impresionanta a acestuia. In acest sector defileul taie Masivul Cozia si extremitatea vestica a Muntilor Capatanii, lungimea sa fiind de 16 km.

Se pare ca Oltul a reusit sa sape cea mai inalta parte a Carpatilor Meridionali. Portiunea din judetul Valcea suprapusa defileului este cea mai spectaculoasa, albia ingusta a Oltului fiind strajuita de versantii prapastiosi ai muntilor.

Dupa ce paraseste zona montana, Oltul strabate Subcarpatii Valcei, apoi Campia Romana, separand-o in doua parti.

Legenda lui Andri Popa, celebrul haiduc din comuna doljeană Seaca.

Andrei Popa (sau Andri Popa) este un haiduc originar din Seaca, județul Dolj, se alătură lui Iancu Jianu și atacă Vidinul și Plevna. Ceata lui avea sarcina să recupereze din seraiul pașalei și din seraiul vânzătorilor de cadâne, cele câteva zeci de fete furate de turci. Numai că Andri Popa nu se poate hotărî și încarcă toate cadânele găsite, peste 500, în mai multe căruțe și le trece Dunărea în Oltenia. Aici, fetelor pământului le dă drumul la casele lor, apoi le vinde pe celelalte ca neveste la oameni, erau frumoase și supuse așa că aveau destulă căutare. Prețurile depindeau de mușteriu, de la prețuri mai mult simbolice, o șa, o armă, până la sume bune de bani. Trece chiar munții în Transilvania cu peste o sută de cadâne, care îi rămăseseră și le vinde și pe ele ca neveste în satele de munte locuite de români. Tot despre aceasta întâmplare; după 3-4 ani, un velpașa și oameni ai domniei vin să caute cadânele, promițând că vor fi libere să plece unde vor, dar cele câteva zeci pe care reușesc să le afle din vorba în vorba refuză sa plece. Aveau de acum copii, familii, deveniseră țărănci.

Tot despre Andrei Popa se spune că este întemeietorul satului Palilula, un sat în preajma Craiovei ascuns privirilor de o vale săpată de ploi probabil, chiar în vârful unui deal, o forma ciudată de relief, în plus dealul este ascuns privirilor din două părți de păduri iar în părțile libere, valea fiind ascunsă de creasta dealului. Se zice că și-a ales câteva cadâne și a trăit mult timp ascuns acolo împreună cu tovarașii săi, nu ieșea decât să haiducească și vara când fântâna seca pe perioadă de secetă. Fântânile sunt și azi o problemă la Palilula, datorită apei freatice care este la o adâncime foarte mare. Se mai spune că satul întemeiat de el nu a fost găsit niciodată de potere, nici de turci, nici măcar de nemți în primul război mondial, când au ocupat Craiova. Vasile Alecsandri i-a dedicat o poezie, a căror versuri au fost puse pe muzică de formația Phoenix.

Sursa: wikipedia 

Cheile Sohodolului - canionul sălbatic din nordul Olteniei

Cheile Sohodolului se numără printre cele mai sălbatice destinaţii turistice din ţară şi întreaga zonă are statut de arie naţională protejată.
Cheile Sohodolului sunt una dintre cele mai iubite atracţii de pe meleagurile olteneşti, o zonă absolut superbă a Munţilor Vâlcan.La Cheile Sohodolului s-au filmat şi scene din Trandafirul Galben, cu simpaticul Mărgelatul. 
Ce mai găseşti aici? 
Găseşti picturi rupestre preistorice, castani seculari (au fost plantaţi înainte de 1859) şi peste 120 de trasee de escaladă sportivă, motiv pentru care aici vei întâlni tot timpul anului zeci de alpinişti.
Cheile Sohodolului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Runcu.

Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 350 hectare reprezintă o zonă de chei săpate în calcare de apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de relief (doline, canioane, lapiezuri, avene, peșteri, abrupruri stâncoase), cu floră și faună specifică Meridionalilor. 

Aceste chei, care se întind pe aproximativ 10 km în interiorul Munților Vulcan.

Una dintre formațiunile spectaculoase pe care râul Sohodol le-a format aici seamănă cu niște nări gigantice, care miros și trag în piept apa care le trece dedesubt. Aspectul acesta le-a dat și numele de "Nările".

Nările - foto: hailabord.ro

O altă atracție este Inelul Doamnei, cunoscut și ca Inelul de Piatră. Având în vedere aspectul său deosebit, care ne conduce cu gândul la simbolul căsătoriei, nu se putea să nu fie locul unde să se oficieze cel puțin o încununare de destine.

 

Inelul Doamnei. foto: hailabord.ro

Aceste opere de artă în piatră dețin două recorduri naționale în domeniul speologiei - Clocoticiul din Scoaba Sărăturii (-99m ) unde se află cel mai mare grup stalagmitic din ţară (10m ) şi Clocoticiul din Cârca Păreţeilor (-149m ) unde se află cel mai mare puţ vertical din ţară (-121m ).

Peştera cu picturi rupestre Minunăţiile naturii se întind pe aproximativ zece kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan şi se aseamănă cu un canion săpat în stâncă. Sus, pe creste, turiştii sunt întâmpinaţi de formaţiuni de roci modelate de forţa vântului. Inelul, cea mai cunoscută dintre acestea, se aseamănă cu o fereastră prin care se poate vedea cerul.

Citeste mai mult: adev.ro/mqoqve

Peştera cu picturi rupestre Minunăţiile naturii se întind pe aproximativ zece kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan şi se aseamănă cu un canion săpat în stâncă. Sus, pe creste, turiştii sunt întâmpinaţi de formaţiuni de roci modelate de forţa vântului. Inelul, cea mai cunoscută dintre acestea, se aseamănă cu o fereastră prin care se poate vedea cerul.

Citeste mai mult: adev.ro/mqoqve

Peştera cu picturi rupestre Minunăţiile naturii se întind pe aproximativ zece kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan şi se aseamănă cu un canion săpat în stâncă. Sus, pe creste, turiştii sunt întâmpinaţi de formaţiuni de roci modelate de forţa vântului. Inelul, cea mai cunoscută dintre acestea, se aseamănă cu o fereastră prin care se poate vedea cerul.

Citeste mai mult: adev.ro/mqoqve

Peştera cu picturi rupestre Minunăţiile naturii se întind pe aproximativ zece kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan şi se aseamănă cu un canion săpat în stâncă. Sus, pe creste, turiştii sunt întâmpinaţi de formaţiuni de roci modelate de forţa vântului. Inelul, cea mai cunoscută dintre acestea, se aseamănă cu o fereastră prin care se poate vedea cerul.

Citeste mai mult: adev.ro/mqoqve

Peştera cu picturi rupestre Minunăţiile naturii se întind pe aproximativ zece kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan şi se aseamănă cu un canion săpat în stâncă. Sus, pe creste, turiştii sunt întâmpinaţi de formaţiuni de roci modelate de forţa vântului. Inelul, cea mai cunoscută dintre acestea, se aseamănă cu o fereastră prin care se poate vedea cerul.

Citeste mai mult: adev.ro/mqoqve

Peştera cu picturi rupestre Minunăţiile naturii se întind pe aproximativ zece kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan şi se aseamănă cu un canion săpat în stâncă. Sus, pe creste, turiştii sunt întâmpinaţi de formaţiuni de roci modelate de forţa vântului. Inelul, cea mai cunoscută dintre acestea, se aseamănă cu o fereastră prin care se poate vedea cerul.

Citeste mai mult: adev.ro/mqoqve

Peștera Popii se află la intrarea în cheile Sohodolului este cel mai vizitat obiectiv deoarece aici au fost descoperite picturi rupestre de culoare neagră ce datează din perioada Neolitică.

Peştera cu picturi rupestre Minunăţiile naturii se întind pe aproximativ zece kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan şi se aseamănă cu un canion săpat în stâncă. Sus, pe creste, turiştii sunt întâmpinaţi de formaţiuni de roci modelate de forţa vântului. Inelul, cea mai cunoscută dintre acestea, se aseamănă cu o fereastră prin care se poate vedea cerul.

Citeste mai mult: adev.ro/mqoqve

Peştera cu picturi rupestre Minunăţiile naturii se întind pe aproximativ zece kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan şi se aseamănă cu un canion săpat în stâncă. Sus, pe creste, turiştii sunt întâmpinaţi de formaţiuni de roci modelate de forţa vântului. Inelul, cea mai cunoscută dintre acestea, se aseamănă cu o fereastră prin care se poate vedea cerul.

Citeste mai mult: adev.ro/mqoqve

Peştera cu picturi rupestre Minunăţiile naturii se întind pe aproximativ zece kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan şi se aseamănă cu un canion săpat în stâncă. Sus, pe creste, turiştii sunt întâmpinaţi de formaţiuni de roci modelate de forţa vântului. Inelul, cea mai cunoscută dintre acestea, se aseamănă cu o fereastră prin care se poate vedea cerul.

Citeste mai mult: adev.ro/mqoqve

Cum se ajunge la destinație?

Din Târgu Jiu, de pe DN 67D în direcția Baia de Aramă, aproximativ 15 km.

Peştera cu picturi rupestre Minunăţiile naturii se întind pe aproximativ zece kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan şi se aseamănă cu un canion săpat în stâncă. Sus, pe creste, turiştii sunt întâmpinaţi de formaţiuni de roci modelate de forţa vântului. Inelul, cea mai cunoscută dintre acestea, se aseamănă cu o fereastră prin care se poate vedea cerul.

Citeste mai mult: adev.ro/mqoqve

Peştera cu picturi rupestre Minunăţiile naturii se întind pe aproximativ zece kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan şi se aseamănă cu un canion săpat în stâncă. Sus, pe creste, turiştii sunt întâmpinaţi de formaţiuni de roci modelate de forţa vântului. Inelul, cea mai cunoscută dintre acestea, se aseamănă cu o fereastră prin care se poate vedea cerul.

Citeste mai mult: adev.ro/mqoqve

Zona este una de legendă, cadrul natural sălbatic și multitudinea formelor frumos săpate în carst, castanii seculari, printre singurele zone din Carpații Meridionali unde poți întâlni vipera cu corn, peșterile și picturile rupestre sunt doar câteva dintre motivele pentru care trebuie să vizitați canionul din nordul Gorjului: Cheile Sohodolului !

Casă ecologică unică în România, la Băile Olănești

O casă ecologică construită aproape în întregime din lemn, piatră şi pământ impresionează vizitatorii staţiunii Băile Olăneşti, din Vâlcea. 
După un an de muncă şi 250.000 de euro cheltuiţi, Iliescu a reuşit să ridice casa de 200 de metri pătraţi în care trăieşte acum, încălzită cu ajutorul unei centrale pe lemne. Potrivit proprietarului, încălzirea îl costă de trei ori mai puţin decât în Bucureşti.

Cea mai interesantă parte a construcţiei este acoperişul, pe care stratul de pământ este gros de jumătate de metru. Aici, proprietarul cultivă grâu.

Casa este înconjurată de superbe alei din lemn şi structuri decorative din piatră. Sub casă se află un buncăr de 3X3 metri, rezistent la cutremure. "Are structura de rezistenţă specială pentru buncăr, adică un strat de beton cu o plasă dublă", spune Iliescu.
 sursa: yahoo.ro

Podul de la Calafat-Vidin este primul pod peste Dunăre din Oltenia, după 2.000 de ani de la cel al lui Apollodor din Damasc

Până în 14 iunie 2013, singura modalitate de a traversa Dunărea între Calafat și Vidin era serviciul de feribot, care execută curse la fiecare două ore, imediat ce 19-20 de camioane sunt încărcate.
De pe malul românesc bacul pleca din portul Calafat, situat la kilometrii fluviali 794-795, pe malul stâng al Dunării 
Podul Calafat-Vidin sau Vidin-Calafat este un pod feroviar și rutier pe Dunăre, care conectează orașele Calafat (România) și Vidin (Bulgaria). Podul este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă (puncte terminale) orașul german Dresda de orașul Istanbul din Turcia și orașul Salonic din Grecia.

Acest pod este cel de-al doilea pod pe Dunăre care conectează România și Bulgaria și ar fi trebuit, conform planificării inițiale, să intre în funcțiune în anul 2010. Deschiderea a fost ulterior amânată succesiv până la sfârșitul lui 2012. Diverse evenimente neprevăzute au întârziat construcția, iar noul termen de deschidere asumat de autorități a fost 14 iunie 2013, dată care a fost în final respectată.

 

Finanțarea proiectului

Valoarea contractului pentru podul construit de compania Fomento de Construcciones y Contratas se ridică la 99.955.946 euro. Costul total al lucrării este stabilit la 236 milioane de euro.

Conform panourilor investiției amplasate pe cele două maluri ale Dunării, finanțarea lucrărilor podului și accesului de pe malul bulgăresc s-a făcut după cum urmează:

• Uniunea Europeană, prin programul ISPA, grant Fondul de Coeziune: 70.000.000 euro;
• Banca Europeană de Investiții: 70.000.000 euro;
• Republica Federală Germania, prin Kreditanstalt fuer Wiederaufbau (KfW): 20.045.167 euro;
• Guvernul Franței, prin Agence Française de Développement (AFD): 5.000.000 euro;
• Bugetul de stat al Republicii Bulgaria: 60.761.285 euro.
• Parlamentul Bulgariei: 25.772.802,30 euro

Finanțarea accesului de pe malul românesc a fost asigurată de:
Uniunea Europeană, prin programul ISPA: 33.827.745 euro;
Guvernul României: 33.072.540,70 euro.

Conform estimărilor din Memorandumul de Finanțare, până în 2030 podul ar urma să fie traversat de 8.400 de vehicule și 30 de trenuri pe zi. Ivailo Moskovski, ministrul Transporturilor din Bulgaria, estimează că traficul ar ajunge la 100.000 de vehicule în primul an de operare a podului.

Podul Calafat - Vidin, parte din Coridorul paneuropean de transport IV, a fost pavat în aprilie şi inaugurat la jumătatea lui iunie 2013.
Valoarea totală a proiectului a fost de 282 mil. euro, dintre care 106 mil. euro au fost fonduri europene, restul sumei provenind din finanţări la nivel naţional din cele două ţări vecine şi investiţii private.
Proiectul a fost demarat la sfârşitul anilor '90, dar a fost amânat în mai multe rânduri.
Investiţia urmează să fie amortizată în 12-15 ani, potrivit autorităţilor bulgare. Podul are 1,8 kilometri lungime şi patru benzi rutiere, cale ferată, piste pentru pietoni şi biciclete.

Podul Calafat-Vidin (foto: Florin Ceausu)

GIGANTUL ROMÂNIEI - uriaşul Gogea Mitu

GIGANTUL ROMÂNIEI - uriaşul Gogea Mitu  

Pe numele real Gogu Stefănescu, fiul Elenei şi Gheorghe Ştefănescu, originari din localitatea Mârşani, la cca 42 km de Craiova, a venit pe lume în anul 1914, făcând parte dintr-o familie cu 11 copii, mama având la naşterea uriaşului, vârsta de 16 ani. În comuna respectivă, puţin populată în acei ani, localnicii îşi aduceau aminte de acel "copil minune" căruia îi spuneau "Mitu a lu' Goagă", cel mai celebru om al Mârşanului. Mitu a devenit cunoscut în toată lumea, datorită staturii lui ieşite din comun, deoarece măsura la vârsta de 20 ani, 2,42 metri şi cântărea 183 kg.

Datorită acestor caracteristici antropometrice, s-a ajuns la faptul ca el să fie căutat de persoane din diferite domenii de activitate, medici, oameni de ştiinţă etc., şi nu în cele din urmă de cei care, datorită acestei "curiozităţi" doreau să câştige bani de pe urma lui. Se spune că era inteligent şi că vorbea în vârful limbii, cum se zice, era "peltic", dar aceasta nu-l împiedica să citească, învaţase sa citească singur, să glumească, de la vârsta de 3 ani având fizicul unui copil de 5-6 ani, fiind foarte maturizat în gândire de mic copil. Pe la vârsta de 17 ani devenise celebru, încât patronul unui Circ de la Praga venise să-l angajeze pentru a-l prezenta ca o "raritate". De asemenea a prezentat spectacole la Circul Globus din Monte Carlo. Cu toate că avea numai vârsta de 20 de ani, Mitu trăgea cu usurinţă de un arc oţelit, pe care-l îndrepta. A venit şi la Bucuresti în vara anului 1934, unde cu ocazia sărbatorii numită pe atunci "Târgul Anual al Moşilor", care avea loc în Piaţa Oborul vechi, gigantul a prezentat spectacole de circ, fiind prezentat drept "cel mai înalt om din lume".

Cariera lui in domeniul circului a fost însă scurtă, dar foarte benefica, deschizandu-i noi orizonturi, deoarece pugilistul de succes al timpului şi căutator de noi talente, italianul Umberto Lancia, a reuşit să-l atraga iniţiindu-l în tainele boxului, devenindu-i impresar. Lancia l-a înscris personal la celebra Şcoală de BOX de la Paris, unde uluise toată lumea. Dupa absolvirea şcolii de box, Gogea Mitu a început marile meciuri, dar spre mirarea tuturor, nu prea avea adversari, pentru că pe toti îi culca la pamânt prin K.O. Primul meci oficial la Bucureşti a avut loc pe fosta arenă "Venus", adversarul lui fiind profesionistul italian Severio Gizzo, care, cu toata experienţa lui, în urma loviturilor devastatoare ale "Uriaşului de la Mârşani" a fost facut KO în numai trei reprize. A urmat alt meci cu fostul campion al României din categoria grea, Dumitru Pavelescu, terminat tot cu K.O. din prima rundă. În urma acestor mari succese, impresarul Lancia l-a dirijat spre alte turnee în Europa, Praga şi Paris, unde în lupta cu germanul de origine franceza Bergam, meciul s-a terminat la egalitate. Acesta de fapt a fost ultimul meci de box al URIAŞULUI ROMÂN.


Înapoindu-se de la Paris la Bucureşti cu trenul, a răcit, iar managerul i-a propus ca înainte să se ducă la Mârşani, sa ramână câteva zile la Bucureşti pentru a se odihni, dar situaţia agravându-se, l-au internat la Spitalul Filantropia, unde i s-au administrat masaje şi investigaţii în tot organismul, zicându-se că este bolnav de tuberculoză. Familia nu fusese anunţată decât târziu, iar când au sosit la Bucureşti, Gogea Mitu, murise deja de câteva zile.